Doar oamenii împăcați cu ei pot răbda liniștea.
În celelalte cazuri tindem să o umplem cu cuvinte inutile, rețele de socializare, muzică, cărți. Pentru a micșora timpul petrecut în monolog. Uneori umpli tăcerea cu oameni accidentali, care vor răspândi în jurul tău cu sunete…
***
Cât timp poți rezista în tăcere?
800 de pași până la stația de troleibuz, 4 stații și un ambuteiaj, încă 600 pași până la birou…
Zilele în care nu citesc în transport în drum spre birou sunt mai melancolice.
Îmi îndrept privirea în interior și găsesc de ce să mă agăț, de ce să mă înspăimânt.
Și stau să mă autodescopăr de față cu toți pasagerii matinali, care s-au izolat de mine printr-un perete din telefoane mobile, rețele de socializare, ori muzică în căști…
***
Unele tăceri dor mai tare.
Pentru că ea, tăcerea, este o încăpere.
Și tu alegi cu se s-o umpli…
Cu inspirație, autoanaliză sau incertitudine…
***
Se spune că poți fi fericit cu omul cu care-ți este interesant să taci.
Poate pentru că îți transmite o siguranță și armonie, care alungă și cele mai vechi frici…
Și dacă nu…?
