M-ați tot auzit cu campanii sociale, donații și fundițe.
Azi vreau să vorbesc despre alte produse sociale. Banii din vânzarea lor tot ajută pe cineva să supraviețuiască.
E vorba de… semințe de floarea soarelui.
Dar să încep de departe.
***
Poveștile triste, oamenii singuratici sau bolnavi mă fac să plâng. Relativ recent am învățat să ofer atenție sau produse celor ce suferă, înainte încercam să mă detașez de durerea altora.
Am aflat de pe Facebook (evident) despre o băbuță, care vinde semințe pe bulevarul Moscovei. O bunicuță mândră, care nu vrea să ia bani în plus, doar cei din vânzare.
Două săptămâni în urmă am decis să contribui și eu.
Nu vindea răsărită, pe măsuță avea doar câteva cărți.
Am cumpărat una cu 20 lei.
- Îmi va ajunge de trei franzele, – a spus ea zâmbind.
Sufletul mi s-a făcut nod.
Am alergat în căutarea alimentarei, am umplut punga cu produse alimentare, iar când m-am întors – nu mai era.
Ieri am ajuns iarăși în zonă,
- Un leu păharul, – mi-a zis ea și a ridicat pachetul, făcut dintr-o foaie de ziar.
Am luat 20 de păhare. Sărate și nesărate. I-am pus în palmă dublu și m-am grăbit să plec, până nu a descoperit șiretlicul.
Toată seara mă usturau ochii.
Pentru că nimeni nu are nevoie de semințe, prăjite de mâna ei ridată.
Dacă mergeți într-o plimbare în parcul afgan, cumpărați vreo două pahare, pentru porumbeii din parc. Și clipiți repede-repede, că o să vă usture ochii.
No Comment! Be the first one.