A simți vs. a înțelege
“Am înșirat cuvinte. Am de le grupat… după sens, după intensitate, după numărul de vocale”
În lumea simplificată de grade de comparație, categorii și cifre, cum se trăiește?
Sentimente și gînduri pure, nefermentate în cuvinte. Tipare și reguli – lipsă. Vorbe fără substrat, fără ironie inteligentă, vorbe primitive: subiect-predicat.
Cum e să trăiești în universul în care nu s-a ajuns la gravitație, cubism ori globalizare?
Cum ar fi lumea, dacă nu am jura și promite?
Ar trebui să ne atingem mereu, ca să ne înțelegem mai bine.
No Comment! Be the first one.