Nu ne impune nimeni.
Eu mă aflu anume aici, mai la deal de o intersecţie, la stînga de semafor, la cinci paşi de o staţie de troleibuz, deoarece vreau sa ma aflu anume aici. Am înconjurat o jumătate de oraş ca să mă pomenesc aici.
E alegerea mea.
Şi orarul, şi ceaiul din cană, şi aventura…
Ai observat că devii filozof, atunci cînd eşti flămînd, îngheţat şi obosit?
Ai observat că eşti romantic, atunci cînd nu ţi se împărtăşeşte emoţia?
Ai observat că iubeşti mai tare atunci cînd iubirea e pe sfîrşite?
Eu nu mă mai mint.
Eu nu mă mai impun.
Hai să nu ne mai minţim, vreai?
P.S. Eşti în viaţa mea, deoarece eu te-am ales.
in citeva cuvinte ai spus o multime de lucruri…
P.S. eu ma bucur ca sint in viata ta :*
N-ai putea sa nu fii! Pup mare!
oho ma gindeam la asa lucruri dar mereu faceam pas pe vointa cuiva, cred ca nu aveam atita tarie cum ai tu sa spun in glas!!! besc u!
Besc u too!!! :*
Sigur 😛
de mintit nimeni niciodata nu trebuie sa minta si nici sa se minta…asta e o catastrofa in toate sensurile pentru eul nostru deoarece sufera groaznic…dar sa ne impunem unele chestii citeodata trebuie…totul depinde de atitudinea noastra fata de lucru…atunci cind ne schimbam atitudinea asta deja nu mai este impunere, dar constientizare ca faci ceva folositor!;)dar alegera totusi trebuie sa o facem singuri, in dependenta de ce simtim, pentru ca doar noi ducem raspundere pentru drumul ales si doar noi avem curajul si puterea sa schimbam viata noastra spre latura mai buna, spre lumina!!!!asa ca indrazneala!!!;)
sunt de acord!
Uneori trebuie să depăşeşti lenea şi frica şi să faci ceva nou şi util, dar…
Niciodată nu trebuie să ne impunem să facem ceva pe placul altcuiva. Eu vreau să primesc plăcere de la realizarea propriilor dorinţe 🙂
placerea o sa fie efemera…dupa fiecare dorinta realizata ramine gol in locul ei….si in asaltul de a umple golul vei purcede la implinirea altei dorinte si tot asa devenind robul lor…e cu mult mai mare placerea cind dobindesti ceva prin muna asidua….prin impunere si control…atunci o sa primesti o mai mare satisfactie realizind ca ai obtinut ceva….ca ceea ce faci poate fi folositor altora!
Nu cred că sunt la fel de altruistă.
Niciodată nu mă voi impune să fac ceva pentru un scop nedefinit.
De fapt în articol nu ziceam de lucruri care le aleg să fac, ci oameni cu care aleg să petrec timpul… locuri în care aleg să mă aflu.
Adica, nu avem dreptul să ne plîngem de lipsa de ocupaţii, plictiseală sau seară stricată… noi am ales să fie aşa.
da, cu asta sint de acord…dispozitia noastra, cercul de prieteni in care ne aflam, precum si multe alte chestii precum vrem sa fim fericiti sau suparati, optimisti sau pisimisti…calmi sau indignati…..depinde doar de noi!!!;) pentru ca noi sintem fauritorii vietii noastre!!
mmmmm, zi de zi avem de ales… alegem totul fara incetineala… alegem ginduri, alegem fapte, prieteni, locuri, orice… Mmmmmm, eu ma bucur ca viata m-a facut sa aleg si prietenia cu asa o dulce fetita… care impusa sau nu scria maxime pe usa camerei 62, care se ducea dupa alegerea ei sa aduca ceainicul de la bucatarie… care a ales sa faca o multime de lucruri interesante pentru noi la acel moment… care a ales sa fie alaturi si sa ma sustina… etc…
Chiar ma bucur ca a fost aceasta alegere!!!
Hahahaha!! Maxime!! Scuze pe dulap… tii minte cum ne-am desenat portretele cu guas? Puuuuup 😀
Si eu sunt fericita de asa o alegere!!!