Eu fac intertexte din texte scrise de el (din scrisoarea pentru un El liric anonim)

Uneori mă întorc la mine. Mă regăsesc pe băncile universităţii. Fire arogantă, plină de sine. Îmi citesc gîndurile, şi mă mîndresc cu Doina din 2008.

„Cartea este brand. La fel ca un ceas scump, pe care, parcă din greşeală îl laşi să se ivească de sub mînecă, cartea citită se lasă văzută în dialog.”

„Cei ce au întîlnit în calea lor cărţi ce ascund idei compuse şi complexe, şi au reuşit să le dezghioce cît de cît, – sunt alintaţi. Dacă ai de ales între steak şi produse din soia, dacă nu eşti vegetarian, evident alegi… carnea. Bineînţeles, dacă simţi diferenţa. Digestia mea lecturală a renunţat să consume express-romane, care se scriu de două ori mai repede decît se citesc”.

„După 1991 nu mai există mulţime uniformă, care citeşte aceleaşi cărţi. Acum există mulţime din mulţimi, care nu citeşte deloc. Posibil din această cauză pe primele pagini ale cărţilor din biblioteca mea personală stau anii în care nici nu am fost concepută.”

„Sunt cărţi, care de nu ar fi scrise, ar ucide autorul prin ascuţimea verbului, prin adevăr ce se rupe la suprafaţă, şi nu poate fi ascuns în lumea launtrica, cît de bogată nu ar fi ea. Atunci opera devine copilul legitim al scriitorului, ce capătă prin moştenire trăsăturile caracterului său, limbajul şi universul ideatic.”

„Mi-am promis cu mîna pe cele două volume lui Eco, întitulate „Pendulul lui Foucault” că mă voi întoarce la conţinutul lor. Urăsc să fiu forţată să citesc şi limitată în timp, dar mereu respect promisiunile ce mi le dau. De cînd? De astăzi.”

„Eu cred că fiecare carte este predestinată unui cititor aparte, şi ei, ca un androgin despărţit, gînd de corp şi corp de gînd, se caută prin librării.”

„O carte costă cît se simte prin ea.

Deoarece este cel mai vrednic conductor de emoţie, cel mai potrivit accesoriu şi cel mai simplu lucru cu care un individ se poate mîndri. Reuşeşte să-ţi explice ce presupune emoţia, pe care o simţi, dar încă nu-i poţi formula definiţia.

Nu am citit mult sau puţin, am citit relativ: relativ de mult pentru a alege ceea ce mă convinge, deoarece o carte, ca şi un film, trebuie să fie convingătoare, şi relativ puţin pentru a scrie una ce îl va putea convinge pe altcineva.”

Comments

comments