E furtună.

Tună a dragoste în oraşul meu.

Peste parcuri, havuzuri şi uliţe. Se prelinge amorul peste un oraş trist.

Pînă dormi, se plimbă iubirea pe streşini.

Dansează în lună. Plînge şi tună.

Îţi sărută cîntece la ureche.

Îţi sărută timpanele.

Zîmbeşti în somn.

Într-o dragoste torenţială de duminică.

Dragostea tună în oraşul meu.

M-a trezit un fulger înainte de răsărit.

Sclipea a iubire în nori. Dansau vise, picături grele.

Cînd se iubeşte electric, apăsător şi puternic – nu se doarme.

Tună a „noi” în oraşul meu.

A împletituri, palpitaţii, vocale…

Ne protejai

De şuvoaie de apă rece.

Cu o oră înainte de răsărit

Mă descalţ de temerile tale.

ŞI ma plimb

Pînă te zgribuleşti sub o streşină de teamă că te ajunge ploaia torenţială de duminică.

Ce  se lasă auzită, sclipeşte în fulgere şi plînge pe geam…

Comments

comments